„Coaliţia pentru Universităţi Curate” a lansat, azi, Topul Integrităţii Universităţilor Publice, ediţia 2010.
 Principala concluzie a cercetării este aceea că mulţi profesori reuşesc să acumuleze norme care depăşesc orice capacitate de muncă şi faptul că unele universităţi continuă să aibă profesori plagiatori.
 Cercetarea a acordat Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu o stea, din cinci posibile, fiind poziţionată pe locul 36 din 42 de universităţi de stat.

Dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, PSD şi PNL ar strânge cele mai multe voturi: PSD (38,8%) şi PNL (21,1%), în timp ce PDL ar cădea pe 3, cu doar 13,7%. În Parlament ar mai intra PRM (8,9%), în timp ce UDMR e la limita pragului electoral (5,1%), iar UNPR ar fi la "şi alţii", cu 1,8%, se arată într-un sondaj realizat de INSOMAR, la solicitarea www.cotidianul.ro.

Ministerul Agriculturii a numit la Călăraşi un director mort. Radu Gheorghe a decedat în urmă cu zece luni, dar, cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Agriculturii l-au repus în funcţie în urma hotărârii unei instanţe de judecată.

Descins sâmbătă în staţiunea Harghita Tuşnad-Băi pentru o nouă întâlnire cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Şcoala de Vară "Tusvanyos", preşedintele României, Traian Băsescu, a fost somat de un extremist să-şi arate paşaportul.

În noiembrie 1991, la invitaţia Federaţiei Protestante din Franţa, pastorul Laszlo Tökes făcea o vizită agitată la Paris. Îl preceda o faimă ambiguă, ţesut de minciuni pe care faţa bisericească se ferea să le dezmintă. Ziarele vorbeau despre răpirea lui de către Securitate în 1989, erau descrise chinurile prin care trecuse sub regimul comunist şi persecuţiile pe care continua să le suporte după 1990, iar el întreţinea prin declaraţii sibiline falsa legendă.

După fuga lui din România, în august 1978, fostul general-locotenent de Securitate Ion Mihai Pacepa nu şi-a mai arătat niciodată faţa în public. Sau, cel puţin, fotografii noi ale lui n-au ajuns sub ochii foştilor săi concetăţeni. Chiar şi unii dintre cei care i-au luat interviuri după 1990 nu ştiu dacă era el ori altcineva, întrucât convorbirile s-au dus în limba engleză. Ca urmare, mulţi din ţară au dorit să vadă cum arată azi cel care are aproape 82 de ani şi dacă, ajuns în custodia CIA, şi-a făcut ori nu operaţii estetice.

Mărturisesc. Îmi este ruşine nu că sunt român, ci de faptul că trăiesc în aceeaşi Românie cu tine. Te anunţ oficial, pe această cale, că ai încetat să fii preşedintele meu. Consideră această scrisoare un preaviz. Sunt convins că în Harghita, Covasna şi Mureş vor avea în curând un post liber de preşedinte. Fii căpitanul lor! Eu nu te merit.

Vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, a pledat joi, la Băile Tuşnad, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc şi s spus că, dacă va fi nevoie, maghiarii trebuie să iasă ăn stradă şi să adopte modelul catalan. Tokes a comparat, din nou, Secuimea cu Kosovo şi a susţinut că maghiarii din România trebuie să obţina autonomie aşa cum Kosovo a obţinut independenţă, informează Agerpres.

Dacă partidele de opoziţie ar organiza din nou un referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu, 65% ar vota pentru, 17% împotrivă, iar 18% s-ar abţine, potrivit unui studiu al IPP DATA Research.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: "Am discutat aseară, am spus: luaţi măsuri, măsuri ferme ... Dacă miliţia era înarmată trebuia să tragă ... N-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru toate unităţile ... Trebuia să-i omoare pe huligani..."

În ultima şedinţă din 28 iunie a.c. a recent încheiatei sesiuni parlamentare, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis cu unanimitate de voturi să limiteze accesul publicului la informaţii despre cheltuielile deputaţilor făcute din bani publici. Decizia aşează un zid în faţa oricui încearcă să se informeze asupra sumelor cheltuite individual de deputaţi şi propune formule de aşa-zisă „eficientizare” a organizării informaţiei care nu fac altceva decât să ascundă, în realitate, datele concrete despre banii cheltuiţi.

Pentru că politician de seamă nu a fost, deşi a ajuns chiar şi prim-ministru pentru câteva zile, iar ca avocat nu s-a distanţat între cei mai de seamă nici la nivelul judeţului, Gavril Dejeu este, de mai multă vreme, comentator politic. Cu alte cuvinte, s-a făcut clevetitor, un fel de ţăran uitat în Poiana lui Iocan, cu specific de Piaţa Mare de Sibiu. Iar cum minunata democraţie dă ori şi cui dreptul la cuvânt, nu-i poţi retrage acest cadou. Dar, cum se întâmplă că fostul ministru al Justiţiei din România, săpat de Partidul Democrat până la dispariţia politică, este de mai multă vreme apărătorul constant al preşedintelui Traian Băsescu şi de dată recentă a premierului Boc? Cât să se fi tranformat fiziologic fostul lider ţărănist încât a uitat fie şi numai faptul că PNŢCD şi-a mâncat coliva şi din cauza unui atentator cu numele Traian Băsescu?

„Când ministrul român, Elena Udrea, a împărţit pantofi cu toc femeilor sinistrate, le-a dăruit de fapt ceva mai mult decât pantofi - le-a oferit o promisiune de viitor mai bun, o înţelege superioară a naturii umane”. Alegoria din rândurile de mai sus, aparţine jurnalistei britanice, Joan Smith, editorialist la Independent on Sunday. O jurnalistă care a descoperit în ministrul român salvarea planetară, pentru că altfel nu poate fi explicată afirmaţia: „sper să întâlnesc pe cineva ca Elena Udrea, dacă voi fi vreodată în mijlocul unui dezastru natural”.

Partidul prezidenţial, PDL, se prăbuşeşte în sondaje. De la aproape 40%, PDL a ajuns la 16% din opţiunea de vot, iar procentul poate fi luat în condideraţie chiar dacă studiul a fost realizat la comanda adversarilor politici din PSD. Prin urmare, PDL este într-un picaj ce îl poziţionează chiar în urma PNL, aflat pe poziţia a doua, după PSD.

Avocatul Aurelian Pavelescu (foto) a fost ales, azi, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, în cadrul congresului partidului organizat la Palatul Parlamentului. Pavelescu a fost votat de 441 dintre participanţi şi a primit 11 împotrivă, fiind singurul candidat.
 Pavelescu îi succede în funcţie lui Marian Petre Miluţ care a demisionat în urmă cu mai mult timp.

Fost consilier al ministrului de Finanţe, Andrei Gheorghe (foto) crede că DNA ar trebui să fie organismul care să verifice "găştile" pe care le protejează Ministerul de Finanţe, dar acest organism este complet incompetent.

România trece printr-o perioadă mizerabilă din cauza recesiunii şi a inundaţiilor, la care se adaugă un guvern disfuncţional în cel mai bun caz sau incompetent în cel mai rău caz, plus un preşedinte care se comportă ca un taur într-un magazin de porţelanuri fine, comentează Financial Times în ediţia online.

Datoria publică a României a crescut cu 9 miliarde de lei (2,2 miliarde euro) în aprilie şi a ajuns la 34,07% ca pondere în PIB, în urcare cu patru puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat la finele primului trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Scrisoare deschisă
 
 Domnule Prim Ministru
 Am fost arestat de securitate la data de 9 septembrie 1983 şi condamnat în ianuarie 1984 la 12 ani închisoare pentru complot împotriva orânduirii socialiste. Am executat 6 ani de temniţă grea (decretul din 1988 mi-a redus pedeapsa la jumătate), fără să fiu scos la muncă, sub un regim sever de supraveghere şi control impus de securitate, pedepsit abuziv permanent pentru că am respins reeducarea dorită de securitate, executând un an de regim restrictiv, singur în celulă şi fără lumină naturală, bolnav de ulcer, lipsit de asistenţă medicală şi hrană minimală potrivite bolii de care sufeream.
 Am ieşit de la Jilava, la data de 9 septembrie 1989, abia ţinându-mă pe picioare până la staţia de autobuz şi nu ca Nuţu Cămătaru, gras şi frumos şi călare pe un cal căruia numai un girofar i-a lipsit …

Raportul Institutului pentru Politici Publice din România, realizat pentru sesiunea parlamentară februarie - iunie 2010, reconfirmă lipsa de interes a parlamentarilor PNL din judeţul Sibiu pentru activitatea în plenul Parlamentului României (foto). Astfel, capitolul “Prezenţa deputaţilor şi senatorilor la lucrările în plen, prima condiţie pentru îndeplinirea mandatului” din Raportul IPP prezentat astăzi, arată că deputatul Mircea Cazan şi senatorul Minerva Boitan sunt parlamentarii care absentează cel mai mult de la şedinţele în plen. Dacă Mircea Cazan are o prezenţă în plen de 37,98%, Minerva Boitan are o prezenţă de 61,16%. Procentul reprezintă prezenţa la voturile în plen a legilor. Conform Raportului IPP din iulie 2009, Mircea Cazan a avut o prezenţa de 42%, iar Minerva Boitan de 43%.

Cuvântul "solidaritate" a ajuns definiţia dezbinării sociale la români. După ce, de mai bine de jumătate de an, guvernanţii îl scot la înaintare pentru a justifica măsurile de ciomuire economică, ultimele săptămâni au potopit un sfert de Românie. Ironic, viitura a fost picătura care a umplut paharul.

Europarlamentarul PSD Victor Boştinaru (foto), a atras atenţia, în plenul Parlamentului European, asupra derapajelor nedemocratice împotriva presei din România, Italia şi Ungaria, culminând cu trecerea presei, de către administraţia Băsescu, în rândul ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. În viziunea eurodeputatului, Uniunea Europeană trebuie să înveţe din lecţiile trecutului şi să se opună încălcării drepturilor fundamentale.

Cum a ajuns PDL duşmanul presei şi Victor Ponta apărătorul ei în doar o săptămână? Că, dacă ne propuneam să realizăm asta, făceam un plan de acţiune şi îl încredinţam celei mai scumpe companii de promovare, nu ne ieşea aşa de bine cum le-a ieşit lor. Există două ipoteze pe care o să le discut pe rând. Ipoteza numărul unu este prostia; propun ca în toate cele ale politicii publice româneşti asta să fie considerată ce numim noi ipoteza nulă, adică cea pe care o presupunem adevărată din start, şi care trebuie invalidată înainte de a le testa pe celelalte. A doua ipoteză este că PDL chiar s-a hotărât să se poarte cu presa mai rău decât PSD pe vremuri, că urmăreşte să o falimenteze şi să o intimideze pe faţă şi că presa percepe acest lucru şi de aici reacţia.

Fără îndoială, mă declar şi mă simt român, aşa încât nu am cum să ascund că este o ruşine să am în fruntea Ministerului Culturii din România un ungur, iar acum tot un ungur şi în fruntea radioului naţional. Un radio care poartă numele de RADIO ROMÂNIA! Celor care vor sări ca arşi să-mi reclame rasimul, xenofobia şi maghiaro-fobia, le voi răspunde scurt că, la Budapesta, românii nu reuşesc să îşi recupereze Domeniile Gojdu, în vreme ce, la Bucureşti, ungurii se află la guvernare de aproape 10 ani şi nici nu mai contează că politica lor este una de curvă mereu virgină, luată la măritat fie de PSD, fie de PDL, fie de PNL. Dar asta, cu virginitatea mereu reperată, ţine de capacitatea noastră de a înţelege că trebuie să ne trezim. Şi ar mai fi un răspuns, fireşte, pe înţelesul celor care au citit istorie cât Pepelea. Câtă vreme ungurii, aia de la putere, că cei de pe pământ suferă în mod egal de sărăcie şi din cauza incompetenţei guvernării, nu respectă România, Constituţia, Drapelul şi Imnul româneşti, atunci să facă bine să le crape obrazul de curve politice ce sunt!

Starea democraţiei în România s-a înrăutăţit ]n ultimul an, este concluzia dură prezentată de Raportul pe anul 2010 a Freedom House. Totul pe fondul scăderilor tuturor indicatorilor care vizează politica, independenţa presei şi actul de guvernare. Raportul „Naţiuni în tranziţie 2010”, realizat de Freedom House cu sprijinul partenerilor din România, arată că ţara noastră nu a înregistrat progrese în nici unul dintre domeniile supuse analizei.

„Nu ne-am desemnat reprezentanţi în consiliile de administraţie, nici noi, nici preşedintele României, când eram în opoziţie, acuzând mecanismul de politizare a radioului şi televiziunii. Acum, când suntem la putere, nu ne putem dezice de ceea ce am spus şi am discutat ieri cu partenerii de coaliţie şi le-am solicitat să ne respectăm angajamentul dat [...] şi să găsim un mecanism care să scoată de sub cupola politică aceste servicii publice de radio şi televiziune, prin mecanisme care să garanteze acest lucru”, Emil Boc, Primul Ministru al României, aprilie 2010.
  Organizaţiile semnatare îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care partidele politice, Guvernul şi Preşedinţia au înţeles să îşi desemneze reprezentanţii în consiliile de administraţie ale serviciilor publice de radio şi televiziune, perpetuând controlul politic asupra instituţiilor şi amânând încă o dată promisa lor reformare în beneficiul public.